Șantierul Naval Mangalia, scos pentru a treia oară la licitație de statul român, pare să nu aibă „prețul corect”. Ministrul interimar de la Apărare și Transporturi, Radu Miruță, spune că nici giganți precum compania germană Rheinmetall nu sunt interesați de achiziția șantierului, prețul fiind considerat prea mare.
Miza preluării Șantierului Naval Mangalia - 2 Mai se transformă într-un joc politico-economic de uzură. Deși Guvernul României a pus pe masă un mega-contract de 920 de milioane de euro pentru construcția a patru nave de patrulare militare — proiect finanțat prin programul european SAFE —, gigantul german din industria de apărare, Rheinmetall, a boicotat prima licitație de vânzare a activelor șantierului.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a oferit explicații clare, în cadrul unei conferințe de presă susținute vineri, cu privire la motivele din spatele acestei strategii de așteptare.
Matematica din spatele refuzului: Valoarea reală vs. prețul cerut
Conform oficialului de la Apărare, reticența investitorului german are o explicație pur financiară și ține de managementul defectuos din trecut al statului român în parteneriatul cu fosta companie care a gestionat activele de la malul mării.
Valoarea reală de lichidare: Aprox. 84 – 87 de milioane de euro.
Prețul de pornire la licitație: 184 de milioane de euro (valoarea de piață stabilită de creditori).
Datoriile aflate în dispută: Peste 190 de milioane de euro.
„Intuiesc că noua companie nu vine să plătească pentru a acoperi gaura pe care statul român, în interacțiune cu această altă companie, a făcut-o. Îmi imaginez că cei care ar putea fi interesați așteaptă să scadă prețul până la valoarea reală, neplătind altcineva problemele pe care statul român le-a generat”, a declarat Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării.
Strategia Adunării Creditorilor și rolul Damen
Condițiile stricte de vânzare au fost stabilite în primăvara acestui an de către Adunarea Creditorilor, entitate controlată indirect de grupul Damen prin diverse subsidiare. Strategia adoptată prevede organizarea a șase licitații consecutive, toate menținând prețul de pornire la nivelul evaluat de 184 de milioane de euro, refuzându-se coborârea pragului la valoarea de lichidare.
Pentru a intra în cursă, regulile actuale sunt extrem de rigide:
Caietul de sarcini: Costă 10.000 de euro (fără TVA).
Garanția de participare: Reprezintă 10% din prețul de pornire, adică 18,4 milioane de euro.
După eșecul primei proceduri din 29 iunie, unde nu s-a înscris niciun ofertant, următoarea licitație este programată pentru data de 29 iulie 2026, termenul limită pentru depunerea dosarelor fiind 27 iulie. Pretul rămâne neschimbat.
Presiune uriașă pe calendar: Termen limită în anul 2030
Deși Ministerul Apărării este doar beneficiarul final al navelor și nu se implică direct în negocierile coordonate de Ministerul Economiei, Radu Miruță avertizează că o eventuală retragere definitivă a Rheinmetall din acest proiect ar reprezenta „o pierdere enormă, greu de cuantificat”.
Totuși, acordul de cooperare militară obligă contractual partenerul german să realizeze cele patru platforme navale exclusiv la Șantierul Naval Mangalia. Timpul nu este însă de partea României: fiind o achiziție finanțată prin fonduri SAFE, întregul program militar are un calendar de execuție extrem de strâns, având ca termen imperativ de finalizare anul 2030.
